De-a lungul ilustrei sale cariere în motomondial, Valentino Rossi a perfectat arta luptei de gherilă, a răspunsului imediat la orice atac pe care-l dă adversarul. Mai ales atunci când celălalt are și avantaj de ritm, crucial este să recidivezi după ce ești depășit, să-l scoți din ritm. Într-o astfel de situație s-a ajuns la categoria-regină Stock 1000, în cadrul penultimei etape a MotoRC. Dar până să ajungem în turul al 12-lea din totalul de 16, să conturăm puțin fondul acestui tablou.
O etapă cu aflux impresionant de spectatori
Din sfera competițiilor de circuit din România, MotoRC este produsul gândit cel mai aproape de modelul occidental al curselor ca și eveniment. Varietatea de activități pe pistă, în aer și în paddock a fost asigurată deopotrivă de organizatori și de echipele implicate, care și-au așteptat musafirii în zone de hospitality amenajate cu eleganță. Oaspeții au putut asista la prezentări de produse de profil, au luat contact cu asfaltul pistei în felurite moduri și s-au bucurat de opțiuni gastronomice foarte populare, aduse din inima capitalei. Taxi rides în mare viteză cu modele BMW, plimbări la pas cu trenulețul turistic, tururi virtuale pe simulator sau chiar zboruri pe deasupra complexului Motorpark România pentru câștigătorii curselor și pentru norocoșii câștigători ai unor concursuri – multe idei au fost puse în practică și, cumva, în mintea protagoniștilor s-a insinuat gândul că acum e momentul să strălucească. Acum vor fi mai vizibili ca oricând.
Clasele debutanților, într-o altă lumină
Decizia de a muta sâmbătă cursele celor două categorii rezervate debutanților a fost deosebit de inspirată, prin comparație cu poziția lor uzuală după cursa-vedetă de la Stock 1000. Nu doar că s-a creat astfel un crescendo natural al emoției, ci spectatorii veniți în număr mare încă de sâmbătă au putut să asiste la două manșe foarte intense, ce nu pot fi egalate ca experiență a privitorului vreodată de cea mai spectaculoasă sesiune de calificări din istorie. Și nu-i ca și cum n-a fost intensă faza a doua a calificărilor de la Stock 1000, cu Vlad Neaga reușind să coboare sub pragul psihologic de 1:40 pe sensul antiorar, fiind mai rapid cu peste o secundă față de George Cațan. Linia I era completată de fostul campion Bogdan Vrăjitoru, aflat la încă o secundă de locul secund.
A urmat cursa categoriei Rookies 600, unde Marius Iliescu a rezistat în fața lui Vlad Chivu până la consumarea distanței programate. Drama a avut loc după finish, căci primilor doi nu li s-a fluturat steagul în carouri și aceștia și-au continuat lupta în ceea ce era de fapt turul de onoare, Chivu atacând interiorul într-un ac de păr și sfârșind în decor. Din fericire pentru pilotul încă nerefăcut după accidentarea suferită recent, căzătura nu a avut și alte consecințe. Iliescu are un avantaj de 8 puncte în fața lui Chivu înaintea finalei. Până la final s-a jucat și locul al treilea, cu Ionuț Alexandru reușind să treacă de bulgarul Boycev ”ca la anduranță”, profitând de ceea ce n-ar trebui să întâlnești la sprinturi atât de scurte – trafic.
La Rookies 1000 nimeni nu a mai putut ține socoteala depășirilor succesive dintre Daniel Tsaninski și Sasha Tolocenco. Acesta din urmă a reușit să se impună și rămâne neînvins pe Motorpark în 2021, doar contraperformanța de la Serres făcând ca rivalul din Bulgaria să se afle la o distanță de doar 13 puncte. Locul al treilea în cursă i-a revenit lui Andrei Guță, care a rămas destul de aproape de primii doi dar nu s-a putut implica în lupta lor și este aproape sigur de clasarea pe aceeași poziție și-n clasamentul general al sezonului actual, odată cu abandonul înregistrat de Laurențiu Stoiculescu.
O duminică ieșită din tipare
Primul moment teribil al zilei decisive a fost în warm-up, când Milen Georgiev a căzut și a atras prima noastră comparație cu vremuri demult apuse ale Formulei 1. Conaționalii săi s-au oprit să-i ofere ajutor înaintea comisarilor de traseu, cum o făcea Ayrton Senna la Spa-Francorchamps în 1992 când a ajuns la locul accidentului suferit de Erik Comas. A fost doar o sperietură pentru Milen, care era oricum în proces de refacere după o gravă accidentare. Fusese evident încă din etapa de campionat balcanic din weekendu precedent, dar și din sesiunea de calificări, că bulgarul strânge din dinți doar pentru a puncta cât se poate. Pentru a limita pagubele și a mai spera la ceva în finală.
Cursa clasei BMW Stock 300 a fost la discreția liderului din clasamentul general, Răzvan Teodorescu. Asta nu era nicidecum o surpriză, după cum nici clasările lui Alex Pahome și Eric Stanciu pe 2 și 3 nu ies din tiparele stabilite în cele patru etape anterioare. În schimb, decizia echipei lui Pahome de a boicota festivitatea de premiere și conferința de presă poate fi privită din mai multe perspective. Comparația cea mai facilă este cu seriile de Formula 4 din diverse țări europene: în unele campionate (Italia, Germania, Marea Britanie) mașinile sunt pregătite de fiecare echipă (și chiar dacă materialul este verificat apoi, tot rămân și suspiciuni, și convingeri că unele echipe pur și simplu sunt mai minuțioase decât altele). În Franța, Finlanda sau Rusia pregătirea este asigurată de o singură echipă de mecanici, iar mașinile se pot trage la sorți, risipind pe de o parte bănuielile, dar îndepărtându-se de climatul lucrului într-o echipă, aspect amânat pentru pasul următor în cariera tânărului pilot.
În MotoRC s-a pornit cu această clasă monomarcă în 2020 cu pregătire centralizată și tragere la sorți, apoi s-a migrat în al doilea sezon la celălalt concept. Asta nu poate fi privit în alb și negru, nu e corect sau greșit, dar ne permitem să afirmăm că orice implementare a unei monomărci în România a dus în același punct – fie că vorbim de karting sau de cupele Logan de circuit și de raliuri. Așadar, poate că nu e cel mai inspirat model în acest areal, unde alternează între hilar și revoltător modul în care niciodată nu are pilotul vreo lacună, ci e doar materialul tehnic de vină. Pe de altă parte, protestele prin gesturi simbolice nu pot fi luate cu adevărat în serios, toate formele de #JeSuis pe social media după ce-ți asiguri punctele din cursă fiind o dublă măsură. Nu e ca și cum echipa descoperise ceva la final de cursă ce nu știa dinainte de start, așa că protestul fundamentat, asumat, ar fi fost refuzul de a lua startul în numele unei convingeri. Asta, desigur, ar fi trimis deja titlul către Teodorescu.
Prietenia româno-bulgară, pusă la încercare
Cu doar 8 puncte între Florin Bîrlădeanu și Adrian Petrovici, dar și cu Ionel Pascotă revenit în campionat, cursa categoriei Stock 600 se anunța intensă. Pascotă a dominat calificările și a corectat recordul pe tur în acest sens de parcurgere, iar Petrovici l-a devansat pe rivalul său la titlu. Pozițiile s-au menținut după start și părea că ne îndreptăm înspre o finală ”care pe care” peste două săptămâni, cu titlul trimis înspre cel ce-și va învinge pe pistă rivalul în ultima cursă. N-a fost să fie, deoarece uleiul unui amortizor a fost aruncat pe roata față a lui Petrovici și l-a făcut să cadă, moment în care adversarul său n-a mai trebuit decât să ruleze conservator pe poziția a doua până la finele celor 14 tururi programate pentru a deveni campion. Prima victorie în etapa precedentă e urmată astfel de primul titlu în MotoRC pentru Florin Bîrlădeanu, într-o campanie în care niciodată n-a terminat mai jos de locul al doilea.
Ionel Pascotă are trei curse încheiate în 2021, toate cu victorie, ceea ce-l aduce la doar două puncte de Petrovici în clasamentul general. Podiumul a fost completat de Bogdan Neagoe, în timp ce Radu Georgian s-a desprins în ierarhia sezonului de Alexandru Meremzoi, cel ce a fost implicat într-un incident surprinzător. În ultimul viraj, acesta a căzut după un contact cu bulgarul Asen Lilov, care i-a reproșat manevra printr-o serie de pumni și picioare care i-au atras o promptă excludere din competiție.
Punctul culminant
Orice s-ar mai întâmpla în finala de la Stock 1000, pentru Vlad Neaga, George Cațan, Milen Georgiev și Ionuț Mistode rămâne definitorie cursa de pe 19 septembrie 2021. Neaga a ezitat la start, însă în doar 6 viraje a revenit la conducere prin trei manevre ferme în detrimentul lui Bogdan Vrăjitoru (virajul al doilea), Georgiev (virajul al cincilea) și Cațan (virajul al șaselea). Diferența de ritm dintre pilotul VN Motorsport și urmăritori a fost mai mare ca oricând în acest sezon în debutul manșei, Neaga fiind singurul ce a reușit să coboare în 1:40. La jumătatea întrecerii, Cațan era la 4 secunde în urma liderului, în timp ce la alte 10 secunde în spate Mistode trecea de Georgiev. Planul pilotului bulgar era doar să limiteze daunele în condițiile date, să adune ceva puncte care să-l mențină în calculele matematice pentru titlu.
Însă ceea ce părea o formalitate pentru Neaga și o revanșă convingătoare după ce în runda precedentă fusese învins de Cațan s-a schimbat într-o clipă, cu o frânare ratată în primul viraj. Timișoreanul a revenit din zona de degajare după ce a pierdut vreo 8 secunde și postura de lider, apoi s-a avântat în același ritm furibund spre a topi ecartul. Cu aproape două secunde pe tur avantaj și cel mai rapid tur al cursei bifat la a zecea buclă (1:40.165), Neaga a ajuns în roata lui Cațan la jumătatea turului al 12-lea și l-a atacat pe sectorul median, în fața tribunei pline. Adversarul știa că trebuie să răspundă pe următoarea zonă de frânare, altfel riscă să-l piardă din vizor pe campionul en-titre, însă o frânare deosebit de târzie a lui Cațan a dus la contact între exponenții noului val.
Ambii au repornit motocicletele căzute în iarbă, însă a lui Cațan funcționa cu intermitențe și l-a constrâns la abandon. Neaga, căzut până pe 13, a forțat până la final și a mai depășit patru concurenți pentru niște puncte ce s-ar putea dovedi cruciale. Mistode și Georgiev le-au mulțumit pentru cadou – pentru veteranul român (aproape că nu ne vine să credem, căutând în statistici) aceasta a fost prima sa victorie în MotoRC, în al cincilea sezon al competiției. Cât despre pilotul bulgar, nu i-a venit să creadă că într-o asemenea zi în care n-avea cum să se bată cu cei doi tineri, un scenariu rocambolesc i-a adus un asemenea câștig de puncte. 83-82 e scorul în disputa dintre Georgiev și Neaga înaintea unei finale ce nu trebuie ratată. Șanse matematice mai au și Mistode (62p) și Cațan (61p), iar după asemenea desfășurare cum am putea să-i scoatem din calcule?
Cătălin Cazacu a avut un weekend de uitat, în care s-a confruntat cu probleme tehnice atât în calificări, cât și în cursă. Astfel, locul al cincilea la general îi este amenințat de un grup care a strâns puncte în această cursă, format din Bogdan Buleandră, Marian Pivniceru (revenit de pe 21 până pe 10 după ratarea calificărilor) și Cătălin Marin. Chiar și Manfred Spendier, care a încheiat al treilea și păstrează un procentaj de podiumuri de 100% de când a revenit în campionat, poate viza poziția lui Cazacu. Importante în aceste calcule sunt și imixtiunile musafirilor bulgari, de vreme ce Mitov și Hristov au luat puncte importante prin clasările pe 4, respectiv 5.
Pilot | Motocicleta | Puncte | Victorii |
1. Milen Georgiev | Yamaha | 83 | 2 |
2. Vlad Neaga | Suzuki | 82 | 1 |
3. Ionuț Mistode | Yamaha | 62 | 1 |
4. George Cațan | BMW | 61 | 1 |
După o cursă atât de tensionată, merită remarcată atitudinea elegantă a celor doi piloți implicați în incident. Cațan și-a prezentat scuzele către Neaga, care nu s-a lansat în acuzații, ci a subliniat importanța recuperării sale de pe final. Dictonul referitor la dificultatea mai mare a celui de-al doilea an într-o competiție pare să se confirme și pentru Neaga, cel care anul trecut își aconta titlul cu lejeritate după a cincea rundă dintr-un total de șase (ultima avea să fie apoi anulată). În ce măsură poate să-și mai recapete Milen Georgiev din capacități în două săptămâni și cum va aborda Vlad Neaga o cursă în care chiar nu-și mai permite o eroare? Vom afla împreună, pe Motorpark România.
Foto: Mihnea Tatu/MotoRC